SEMINARUL NAŢIONAL „ARHITECTURA CULTURII – CLĂDIRI VECHI, CULTURĂ PERENĂ

Au fost două zile de vis la Şcoala de Arte Cluj: seminar naţional de arhitectură, spectacole, expoziţii şi inaugurarea clădirii reabilitate!

„Prin reabilitarea atât de laborioasă – timp de zece ani – a acestei  clădiri dar şi prin activitatea depusă de Şcoala de Arte Cluj foarte puţine instituţii, aflate în faţa unora oficiale, fac o treabă care să exceadă hotarele. Ei bine, noi avem una, Şcoala de Arte”, declara joi, 16 noiembrie, dl. Vákár István, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, în deschiderea  Seminarului Naţional „ARHITECTURA CULTURII – Clădiri vechi, cultură perenă”. Evenimentul, care s-a desfăşurat pe parcursul a două zile în Sala „Şantier” a instituţiei clujene de cultură, a fost prilejuit de inaugurarea oficială a sediului renovat şi modernizat al Şcolii de Arte şi de aderarea Consiliului Judeţean Cluj la Asociaţia Localităţilor şi Zonelor Istorice şi de Artă din România. Remarcabil, activităţile s-au bucurat de prezenţa unui mare număr de manageri de instituţii similare din întreaga ţară, precum şi a unui public numeros şi entuziast care a participat la toate punctele înscrise în program – deloc puţine. Au abundat, totodată, frazele care redau încântarea oaspeţilor la adresa reuşitei instituţiei, în ceea ce priveşte reabilitatea clădirii, dar şi activităţile cultural-educative desfăşurate de Şcoala de Arte. Astfel, Gabriel Pleşa Codru, viceprimarul municipiului Alba Iulia a declarat următoarele: „Am rămas impresionat încă de când am intrat în această curte pentru că al doilea oraş al meu, după Alba Iulia, este Clujul. Eu, ca student, am locuit vis-a-vis, la căminele studenţeşti şi ştiu ce-a fost aici odinioară. Am avut ocazia ca-n zece minute să văd ce s-a făcut în acest loc, m-am uitat şi la brenduirea Fabricii de Cultură şi am şi o sugestie pentru Primăria municipiului: să schimbe denumirea Străzii Fabricii de Zahăr în Strada Fabricii de Cultură”. De asemenea, unul din moderatorii seminarului, arhitectul şef al judeţului, dl. Claudiu Salanţă, a rostit în cuvântul său de deschidere: „Bine aţi venit în Cluj, am văzut colegi omologi din alte judeţe şi sper că oraşul este la nivelul pe care-l aşteptaţi sau poate chiar îl depăşeşte. Pentru mine, ca arhitect, e un privilegiu să ţin această conferinţă pentru că e o clădire monument istoric şi a fost tratată ca atare, cu implicare, şi în această calitate sunt mândru să spun: Eu sunt din Cluj”! În cadrul primei părţi a sesiunii „Proiecte de succes/Proiecte model” – au susţinut comunicări, tematice, următorii invitaţi: d-na arh. Hedviga Calin, arhitect şef Primăria Alba Iulia – „Cetatea Alba Carolina – O frumoasă poveste a unui sit istoric din România“, d-nul dir. adj. Marius Moldovan, Şcoala de Arte Cluj-Napoca – „Fabrica de Cultură din Fabrica de Zahăr – Decada de reabilitare a Şcolii de Arte Cluj-Napoca (2007-2017)“, d-na preşedinte Hegedus Csilla – Fundaţia Transilvania Trust – „Imposibilul posibil? – Revitalizarea Castelului Bánffy, Bonţida“. “Spre marea mea ruşine n-am ştiut de spaţiul Şcolii de Arte Cluj. E o minune, un proiect de urmărit pentru că oraşul nostru are o mulţime de clădiri industriale care trebuie folosite pentru cultură. Ca  fost Ministru al Culturii mi-e ciudă că n-am reuşit să facem un proiect de acest gen, dovadă că de multe ori consiliile judeţene au mai multă putere decât ministerele”, a declarat domnia sa înainte de a-şi susţine comunicarea.

A doua parte a sesiunii de joi, intitulată “Proiectul  viitorului apropiat” a avut următorii lectori şi comunicări: d-nul manager Tudor Sălăgean – Muzeul Etnografic al Transilvaniei – Un proiect pentru moştenirea culturală a Transilvaniei: Extinderea şi revitalizarea Parcului Etnografic „Romulus Vuia“, secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, d-nul arh. Claudiu Salanţă – arhitect şef al Judeţului Cluj – Castelul Banffy din Răscruci renaşte – „Salus intrantibus pax exeuntibus“, d-nul arh. Vlad Sebastian Rusu – „Reabilitarea Turnului Pompierilor“ Cluj-Napoca. Partea a treia, intitulată „Arhitectură şi Artă”, a cuprins Expoziţia de prezentare a Judeţului Cluj – pictură şi grafică Şcoala de Arte Cluj-Napoca – făcută de d-na Felicia Răcean, expertul secţiilor externe Turda şi Câmpia Turzii şi, la încheierea zilei, festivitatea înmânării de diplome de participare oaspeţilor veniţi din întreaga ţară.

Ziua de vineri, 17 noiembrie, a seminarului – la fel de densă precum precedenta – a conţinut mai multe părţi, prima fiind moderată de dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj.  Aceasta, intitulată „Proiecte de succes/Proiecte model” a cuprins comunicări, sub genericul„Drumul Sării“, susţinute de d-nul Horaţiu Groza – muzeograf, Muzeul de Istorie Turda – „Casa Cămării de Sare din Turda, între trecut şi prezent“, d-l Tudor Bodea – de la Salina Turda – „Salina Turda“. Partea a doua a zilei, „Proiecte de succes/ Proiecte model – Şcolile de arte, din trecut spre viitor” a cuprins prelegeri despre „trei exemple de succes”, aşa cum le consideră dl. Vasile Corpodean pe cele din Botoşani, Sfântu Gheorghe şi Târgu Mureş. Acestea au fost susţinute de d-nul Liviu Andronic, manager Şcoala de Arte Botoşani – „Conacul lui Manolache Iorga, Şcoala de Arte a zilelor noastre“, d-nul Gaj Nandor, manager Şcoala Populară de Arte şi Meserii Sfântu Gheorghe – „De la Cazarma husarilor la Şcoala de Arte de azi“, d-nul Iuliu Praja, manager Centrul Județean pentru Cultură Tradițională și Educație Artistică Mureș – Şcoala de Arte Târgu Mureş – „Apollo îşi recapătă frumuseţea – Palatul Apollo, sediul Şcolii de Arte Târgu Mureş, pe drumul reabilitării“. A urmat apoi o utilă comunicare a d-nei Daniela Scrob, de la Centrul de Informare turistică din Căşeiu, judeţul Cluj pe tema „Centrele Info-turistice: Ce facem cu ele?“

În continuare s-au desfăşurat, de asemenea, două reuşite vernisaje de pictură – intitulate „Două perle ale Transilvaniei: Cluj şi Sighişoara” – al expoziţia de acuarelă „Monumente arhitecturale clujene“, autor Corneliu Drăgan Târgovişte şi cel al expoziţiei de pictură „Sighişoara“, autor Rareş Kerekes, expert la Şcoala de Arte Cluj-Napoca. „Am încercat să cuprind câteva aspecte legate de Cluj, mai ales că mi-e foarte drag acest oraş – unde soţia şi fiul meu au făcut facultatea. E adevărat, după cum observa cineva că prin acuarelele mele am mers prea puţin spre periferie, am mers mai mult spre centrul Clujului – şi deşi am făcut nouăsprezece-douăzeci de picturi tot n-am putut să epuizez tema şi probabil c-aş fi putut face în total vreo o sută”, a declarat, emoţionat, Corneliu Drăgan Târgovişte. Cât despre Rareş Kerekes, d-na Carmen Ştefănescu, secretar general al A.L.Z.I.A.R. l-a caracterizat astfel: „El pictează ca un muşchetar, se luptă cu penelul şi cu pânza. Sper să aibă, ca profesor asociat, un mandat la înălţime, aici, la Şcoala de arte Cluj”.

Partea a treia a zilei a fost dedicată Asociaţiei Localităţilor şi Zonelor Istorice şi de Artă din România, fiind programate Adunarea Generală a membrilor ALZIAR şi Aderarea Judeţului Cluj prin Consiliul Judeţean Cluj la ALZIAR.

Partea a patra a zilei – şi punctul său culminant – a constat, de la ora 16.00, în  INAUGURAREA OFICIALĂ A SEDIULUI ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA. La ceremonia tăierii panglicii au participat I.P.S. Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi P.S. Florentin Crihălmeanu, Episcop Român Unit al Episcopiei de Cluj-Gherla. Cei doi, însoţiţi de un sobor de preoţi au sfinţit clădirea şi au rostit o rugăciune pentru bunul mers al instituţiei, adresând de asemenea cuvinte pline de semnificaţie despre însemnătatea evenimentului. „Tot darul şi toată înţelepciunea vine de la Dumnezeu, stăpânul tuturor lucrurilor, aşa că le dorim tuturor celor care îşi desfăşoară lucrurile aici şi semenilor acestora le dorim o activitate binecuvântată”, a afirmat I.P.S. Andrei Andreicuţ. „Este o bucurie pentru noi şi un exemplu, un model de urmat pe care ni-l oferă Consiliul Judeţean Cluj ca o clădire ce-a fost dezafectată să devină Şcoală de Artă. Ne rugăm la bunul Dumnezeu să-i binecuvânteze pe cei care vor desfăşura activităţi aici. Amin”, a rostit, printre altele şi P.S. Florentin Crihălmeanu. „Cred în bunul Dumnezeu şi-mi doresc să se înfăptuiască acea minune a creştinătăţii pe care dumneavoastră, prin politica dumneavoastră frăţească pe care  o duceţi, faceţi curat frumosul nostru Cluj. Frăţia este întotdeauna cea care leagă oamenii şi nimic nu se putea întâmpla dacă Dumnezeu nu ne binecuvânta. Şi, pe viitor, dacă aveţi posibilitatea, să vă rugaţi să dureze această dulce fabrică pe care o avem noi – de cultură – care a fost cândva o fabrică de zahăr”.

La final a avut loc în Sala „Şantier” spectacolul „Un vis împlinit” realizat de către experţii şi cursanţii Şcolii de Arte Cluj-Napoca. Astfel, timp de mai bine de o oră şi jumătate s-a desfăşurat un spectacol de excepţie, în care au răsunat piese alese din repertoriul claselor de pian, improvizaţii de jazz, minirecitaluri de muzică uşoară, muzică populară şi instrumentală. La reuşita evenimentului au contribuit, din plin, Taraful „Vatră de Dor” – dirijor Iancu Pop, SPA Jazz Band – condus de expert Onişor Rodilă şi formaţia „Recovered” – condusă de Rareş Suciu. Menţionăm de asemenea că amfitrionul spectacolului a fost actorul Petre Băcioiu, iar coordonatorul său, prof. Mihai Ghircoiaş.

După încheierea celor două zile de simpozion, au rămas emblematice cuvintele d-lui Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj, care redau starea de spirit a experţilor şi conducerii instituţiei: „Noi vă aşteptăm de 10 ani aici. A fost şi uşor, a fost şi greu. A fost un vis frumos care uneori s-a transformat într-un coşmar. M-am bucurat că am închegat o echipă împreună cu care am reuşit să avem această realizare, să transformăm o fostă fabrică de zahăr într-una de cultură. E un fapt important şi clujenii ne-au dat bani pentru ea – prin Consiliul Judeţean – deci pentru ei s-a construit această clădire. Le mulţumesc şi celor fără de care nu puteam face acest lucru: dl. director adjunct Marius Moldovan şi d-na contabilă şefă Dorina Taloş. Mergem înainte!”