|  Revista ARTE |   ORAR   |  CASERIE ONLINE |
|   CONCURS - Posturi vacante   |   PARTENERI   | OLD SITE   | 

SEARA ARTELOR – EDIŢIA A VI-A

A fost „Seara Artelor” la Şcoala de Arte Cluj, cu 39 de expoziţii şi un număr record  de participanţi!

Joi, 8 februarie, sub egida „Serii Artelor”, eveniment ajuns la cea de-a VI-a ediţie, majoritatea spaţiilor de care dispune Şcoala de Arte Cluj, pe strada Fabricii de Zahăr nr. 51  au găzduit 39 de expoziţii de pictură, grafică, sculptură, ceramică, fashion sau tradiţii. Totuşi, evenimentul central – prezentările expoziţiilor, a revistelor şi discuţiile – s-a desfăşurat în sala-fanion a instituţiei, „Sala Şantier”. Despre aceasta, un oaspete renumit, caricaturistul sucevean Mihai Pânzaru-Pim mărturisea că-i aminteşte de clădirea din Bruxelles, reabilitată, a Uzinei Electrice transformată şi ea, precum „Sala Şantier” dintr-o ruină într-o adevărată  bijuterie. Iar în prezentările lor managerii şi reprezentanţii numeroaselor şcoli de arte din România au fost cu toţii în acelaşi ton, laudativ, referitor la performanţa reabilitării întregii clădiri, dar şi impresionaţi de realizările profesionale ale colectivului clujean: „Suntem într-o seară a prieteniei şi, aşa cum am constatat şi cu alte ocazii, văd că se află între noi şi dl. vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, dl. Vákár István, prietenul Şcolii de Arte Cluj şi al tuturor şcolilor de arte din ţară” (Liviu Buţiu – manager Şcoala de Arte „Francisc Hubic”Oradea), „Vă felicit pentru tot ce realizaţi aici, la Cluj. Noi suntem dintr-un „sat” mai mare şi sperăm să ajungem şi noi la nivelul Şcolii de Arte Cluj” (Mircea Deac – manager Şcoala de Arte Satu-Mare), „Sunt pentru prima dată la Şcoala de Arte Cluj, înconjurată de atâtea frumuseţi şi atâţia prieteni buni” (Liliana Lainici – manager Şcoala de Arte Timişoara), „Sunt iremediabil îndrăgostit de Cluj şi în special de Şcoala de Arte. Vin aici de circa şapte-opt ani, de fiecare dată când sunt invitat – şi aş veni şi neinvitat la Cluj-Napoca. Noi am învăţat multe de la voi şi încercăm să le aplicăm la Botoşani, fiindcă aici totul se face la superlativ.” (Liviu Andronic – manager Şcoala Populară de Arte şi Meserii Botoşani), „Clujenii sunt prieteni foarte buni cu noi şi, ca-ntotdeauna, am răspuns la invitaţia lor cu o expoziţie” (Alexandru Bratu – manager Şcoala Populară de Artă Târgu Jiu), „Daţi-mi voie să mulţumesc Şcolii Populare de Arte Cluj fiind că mi-a oferit privilegiul ca, de mai bine de patru ani, să fiu prezent aici. De la Cluj vine ploaia dar pentru noi de la Cluj vine, mai ales, o infuzie puternică de artă” (Iuliu Praja – manager Şcoala Populară de Arte Târgu Mureş), „Şcoala de Arte Reşiţa participă la această manifestare de la începuturile ei, deci suntem aici la cea de-a şasea ediţie. Suntem două şcoli între care parteneriatele se leagă de mulţi ani şi sperăm să continue şi pe viitor” (Mariana Dănescu – manager Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ion Românu” Reşiţa”), „Sub semnul Centenar vă îndemnăm să fim împreună şi pentru că Artele ne unesc şi, mai mult, ar trebui să ne unească şi aparenenţa la neam” (Daniel Săuca – manager Şcoala de Arte şi Meserii Zalău – Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj), etc.

La uriaşa expoziţie – organizată sub semnul Centenarului Unirii, într-o splendidă reunire a forţelor şi energiilor colectivelor şcolilor de arte din România – au fost prezente pentru prima dată şi Şcolile de Arte din Constanţa, Ploieşti şi Slatina, contribuţia acestora ridicând expoziţiile la numărul record de 39. Totodată, Centenarul a dovedit o solidaritate unică în lumea culturală de la noi – şi anume realizarea Calendarului Cultural al Şcolilor de Arte  din România pe anul 2018. De asemenea a fost prezent, în cadrul „Serii Artelor”, cu două secţiuni, „Proiectul 100”, demarat anul trecut – care uneşte cultural şcolile de arte aflate la 100 de kilometri de Cluj-Napoca: Bistriţa, Zalău, Alba-Iulia şi Târgu-Mureş – şi proiectul „Centenar”, în care sunt prezentate două expoziţii de artă: „Brăila – oraş istoric – 650 de ani de atestare documentară” (Şcoala de Arte „Vespasian Lungu” Brăila) şi expoziţia Şcolii de Arte Slatina, „Cojocărit şi ceramică neolitică”. Pe lângă expoziţii, „Seara Artelor” a găzduit  şi lansări ale unor reviste tipărite sub egida unor şcoli din ţară, printre care revista „Arte” şi monografia instituţiei, ambele editate de către organizatori.

O surpriză a constituit vizita Excelenţei Sale, Serghei Minasian, Ambasadorul Republicii Armenia la Bucureşti, care a ales Clujul pentru prima sa vizită în afara Capitalei, la scurt timp după învestirea sa. „Acum două săptămâni am fost numit ambasador şi sunt aici, la Cluj, pentru că municipiul dumneavoastră este cel de-al doilea centru economic şi politic al ţării dar şi un important oraş de civilizaţie armenească. Sunt foarte fericit că aţi expus şi câteva fotografii cu Armenia, iar vizita mea nu a fost întâmplătoare, România fiind secole la rând a doua ţară a armenilor. În viitorul apropiat o să amplificăm relaţiile dintre cele două ţări şi acest eveniment reprezintă o dovadă convingătoare în acest sens”, a mărturisit dl. ambasador. Referitor la o altă premieră naţională, editarea Calendarului Cultural al Şcolilor de Arte din România, dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj a declarat, la rândul său: „Ne-a venit ideea ca în anul Centenarului să lansăm acest calendar. În nicio breaslă a instituţiilor de cultură din ţară nu se realizează aşa ceva şi mă bucur că şi celelalte şcoli au aderat la proiectul nostru”!

„Seara Artelor” s-a încheiat cu un spectacol muzical-artistic, în care s-a  făcut legătura artelor vizuale cu muzica, celălalt mare domeniu pe care îl slujeşte Şcoala de Arte Cluj. În program a evoluat, pentru început, un cuplu de violonişti  – compus din Diana Creţ şi Pedro Beretche, artişti clujeni repatriaţi recent din Uruguay –  care a interpretat „Duo nr. 2” de Jean Marie Leclaire şi „Duo nr. 2” de Leopold Mozart. Au urmat Diana Coroiu, cursantă la clasa de pian a expertului Olga Bordas, cu „Sonata Patetica” de L. Van Beethoven şi un fragment din celebrul film „Piraţii din Caraibe”. La final, a încântat publicul, cu un moment de improvizaţie în jazz, expertul Şcolii de Arte Cluj, Onişor Rodilă.