REUŞIT DIALOG ARTISTIC ÎNTRE ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE CLUJ ŞI ŞCOALA DE ARTE ORADEA – ÎN SALA FILARMONICII DE STAT DIN ORADEA!

Seara zilei de vineri 18 martie 2016 a însemnat şi prima prezenţă, la Oradea, a Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca cu prilejul unui excelent spectacol realizat în parteneriat cu Şcoala de Arte „Francisc Hubic” din localitate. Evenimentul vine ca un răspuns la spectacolul şi expoziţia din 4 februarie de la Cluj-Napoca, din ciclul „Seara Artelor”, la care orădenii au participat alături de instituţiile similare din Botoşani, Bocşa, Reşiţa, Alba-Iulia, Piatra Neamţ, Galaţi, Târgu Mureş şi Timişoara. Spectacolul – prezentat cu talent şi inspiraţie de către Antonela Ferche Buţiu şi Vlad Tătaru – a fost receptat cu multă căldură de către spectatorii prezenţi în Sala Filarmonicii de Stat Oradea, care i-au răsplătit, pe cursanţi şi pe experţii lor cu aplauze prelungite.

Spectacolul a fost anunţat – la propriu – cu surle şi trâmbiţe, de către gazde, prin cursanţii Secţiei de Instrumente de suflat din alamă, coordonată de profesorul Dee Robert, dând astfel semnalul debutului recitalului clujenilor. Aceştia şi-au început evoluţia prin două momente de muzică clasică: piese interpretate la pian de Mihai Zăvoian şi Olimpia Damşa, cursanţi ai clasei de pian coordonate de expert Olga Bordas şi un minirecital al orchestrei de cameră „Camerata” a Şcolii de Arte Cluj, coordonată de expert Mihai Nan, în componenţa căreia îi avem pe Mihai Nan, Bianca Hodrea, Emanuil Toma, Liviu Pucani, Marina Simionescu, Emilian Bojan, Dorin Simionescu, Timofei Muntean, Iancu Pop şi Olga Bordas. A urmat recitalul clasei de muzică uşoară, coordonată de experţii Petrovici Tunde şi Marina Simionescu, care a electrizat sala prin forţa interpretativă şi talentul cursanţilor Fazekas Kriszta, Mihai Ursu, Carmen Azoiţei, Horaţiu Haiduc, Lavinia Adam, acompaniaţi de formaţia „Recovered”, condusă de instructor Rareş Suciu.  În continuare clujenii un potpuriu de cântece populare din Transilvania, la fel de aplaudat ca şi cel al colegilor care au performat anterior, aparţinând  cursanţilor clasei de canto muzică populară a şcolii clujene, Andrei Bonţe, Ionuţ Suciu, Mihaela Toşa, Ioana Mătieş, Andreea Dulău, Mădălina Maier, Codruţa Tomuş, Denisa Pop, Ovidiu Fărcaş, Nicuşor Butilcă, Răzvan Colcer, Dana Secheli şi Denisa Maria Perde, avându-i ca şi coordonatori pe experţii Ana Strîmturean, Claudiu Ciotleuş, Marina Simionescu şi Dorin Simionescu. Recitalul tinerilor interpreţi de muzică populară a fost acompaniat de către Taraful „Vatră de Dor” al Şcolii Populare de Arte Cluj, condus de Iancu Pop, în componenţa cărora îi menţionăm pe Cătălin Banc, Dorin Simionescu, Mihai Moroşan, Alexandru Hatfaludi, Vasile Chiorean şi Petrică Pleşca.

Spectacolul Şcolii de Arte “Francisc Hubic” a fost şi el la înălţime, cu mai multe momente de muzică clasică, aparţinând elevilor Sim Robert, Butuc Filip, Gavrilaş Patricia, Sebastian Balaj, Sarkozi Tibor, Mesaros Levente, încheiate prin interpretarea la patru mâini, la pian, a unui „Dans maghiar”, de către profesorii Alina Orban şi Bogdan Bodiş Adam. Aplaudaţi la scenă deschisă au fost, în cadrul acestui moment, mai ales soliştii Sebastian Balaj şi Meszaros Levente, din clasa managerului Şcolii de Arte din Oradea, prof. Marian Boboia, la rândul său un bariton de renume. Au urmat reuşite minirecitaluri de muzică uşoară, din repertoriul românesc şi străin, ale cursanţilor Sergiu Sabău, Narcisa Badea, Edina Bodor, Bogdan Caraman, de la clasa profesorilor Lăcrimioara Deac, Kasa Tamas şi Ari Nagy Alexandru, acompaniaţi de către ART Band, orchestra de muzică uşoară a instituţiei orădene. Momentul oferit apoi de către cursanţii clasei de canto muzică populară a şcolii, acompaniaţi de Orchestra „Rapsodia Bihoreană” – dirijor prof. Liviu Buţiu –  a fost, de asemenea, unul de referinţă: au încântat publicul, cu renumite piese din folclorul zonei, grupul vocal „Lioara”, Denisa Mihele, Flavia Sferle, Teodora Şandru, Roxana Bernide, Andrada Tulvan, Andrei Dem, Dodu Mădălin, Bronţ Florin. Finalul spectacolului a fost cu totul ieşit din comun, culminând cu interpretarea originală a piesei „Bătuta Moldovenească”, de către prof. Lăcrimioara Deac şi Antonela Ferche Buţiu, acompaniate de către orchestrele reunite – de muzică uşoară şi populară – ale Şcolii de Arte „Francisc Hubic” Oradea. Astfel, „Bătuta de la Moldova” a început cu motivul muzical al piesei “Thunderstrock”, din repertoriul formaţiei de muzică rock „A.C.D.C.”, după care s-a „mulat” pe folclorul românesc, luând forma unei bătute moldoveneşti autentice. Piesa a extaziat, pur şi simplu, sala prin ritmul infernal şi interpretarea de excepţie a celor două soliste, acompaniate de către cele două formaţii.

În cuvântul său de după spectacol, oferind o plachetă oaspeţilor clujeni, managerul gazdelor, prof. Marian Boboia a mărturisit următoarele: „Cred că nu regretaţi că n-aţi ajuns la emisiunea „Românii au talent” pentru că tot ce-a fost azi aici, în sala Filarmonicii de Stat Oradea, a fost o infuzie de talente. Îi felicit de asemnea pe prietenii noştri de la Cluj, pe vechiul meu prieten Vasile Corpodean şi mi se pare benfică prezenţa lor aici, în primul rând pentru cursanţi – şi totodată şi pentru spectatori”. La rândul său, Vasile Corpodean, managerul instituţiei clujene, a replicat: “Am început en-fanfare şi-am terminat en-fanfare. E un eveniment epocal, pentru că în cei 90 de ani ai Şcolii de Arte din Oradea şi în cei 60 ai şcolii noastre ne-am întâlnit pentru prima dată aici, la Oradea, într-un spectacol”. Apoi, a relatat, pe un ton anecdotic faptul că aflat în lojă, împreună cu dl. manager Boboia, acesta îl întreba despre locul de origine al diferiţilor cursanţi de la Cluj, care evoluau pe scenă, iar aproape toţi erau originari din alte oraşe ale ţării, numai din Cluj-Napoca, nu. Iar la nelămurirea acestuia, managerul clujean i-a răspuns: “Ăsta-i Clujul!”, sugerând componenţa naţională a cursanţilor Şcolii de Arte “Tudor Jarda” şi de asemenea, anvergura pe care a căpătat-o această instituţie. Totodată, Vasile Corpodean şi-a exprimat credinţa că activităţile comune ale celor două şcoli vor fi de-acum mult mai frecvente, acestea nefiind nevoite să aştepte să mai treacă alţi 60 de ani până la viitoarea lor reîntâlnire.