„D ` ALE VIEŢII” – SPECTACOL DE TEATRU MUZICAL LA ȘCOALA DE ARTE CLUJ
Cine mai scrie musical-uri în ziua de azi? Actorul Petre Băcioiu!
Joi, 6 iunie, o sală arhiplină a fost martoră la un spectacol cu totul ieşit din comun, intitulat „D`ale vieţii”, jucat la Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca, purtând semnătura cunoscutului actor al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, Petre Băcioiu, expert totodată al claselor de actorie şi retorică din cadrul instituţiei mai sus menţionate. „După o experienţă scenică de patruzeci şi cinci de ani, şi universitară de peste douăzeci, am venit la Şcoala de Arte cu acel „know-how”, pentru a demonstra că teatrul poate fi un prilej de bucurie, ca să-l parafrazez pe Norman Davies, un loc de joacă al lui Dumnezeu”, a mărturisit, emoţionat, actorul, înainte de începerea reprezentaţiei. După o activitate anterioară, în care în trei rânduri a fost regizor şi textier al unor piese jucate la „Naţionalul” clujean, Petre Băcioiu a implementat musicalul la Şcoala de Arte Cluj – la început cu pipeta, în „Steaua fără nume”, după Mihail Sebastian şi ajungând, în sfârşit, la musicalul „D`ale vieţii”, pregătit cu trupa „Pavlov 25” şi câţiva invitaţi, cu toţii din cadrul prestigioasei instituţii de educaţie şi cultură clujene. „Se caută actorul total la Şcoala de Arte, care să şi cânte şi să danseze, pentru că în concepţia mea el trebuie să ştie de toate”, a adăugat actorul-regizor.
Iar spectacolul, în sine, a reprezentat o demonstraţie – cu parfum de teatru bulevardier, din perioada interbelică – a culturii enciclopedice a regizorului, precum şi a capacităţii acestuia de a transmite învăţături şi teme moralizatoare contemporanilor săi. Totul, într-o lume mercantilă şi lipsită de suflet. Spectacolul, „D`ale vieţii”, desfăşurându-se într-un ritm alert, într-o şcoală de fete, cu eleve pline de vervă şi profesori pasionaţi de disciplina pe care o predau, a constituit un prilej de trecere în revistă – prin dialoguri sau monologuri sclipitoare – a multiplelor teme de viaţă care preocupă omul contemporan: cea a iubirii, a vieţii de cuplu, a compromisului, a salvării prin cunoaştere sau prin artă, etc. Au răsunat, superb, în Sala „Şantier”, şlagăre de odionioară, precum: „Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seara”, „Du-mă acasă, măi tramvai”, „Lalele”, „Două rândunici”, „Povestea unui pierde-vară”, „Hai coşar, coşar” şi altele, creionând o epocă rămasă mai mult în memoria muzeală a conştiinţei noastre.
Din distribuţie au făcut parte următorii cursanţi: Agavriloaie Ştefania Codruţa, Bologa Marius Andrei, Boţoc Oana, Călugăr Francesca, Cotoi Roxana, Danci Ştefan, Gorgan Irina Teodora, Mureșan Adrian, Nagy Lara, Oltean Ovidiu, Pop Iuliana Dana, Şerban Diana Virginia, Văcar Maria Nicoleta. Invitați în spectacol au fost Avasiloaei Maria Liliana, Ramona Doleanu, Paula Moldovan, Vlad Vancea, coregrafia i-a aparţinut Paulei Moldovan, iar muzica lui Onișor Rodilă. Totodată, acompaniamentul musicalului a fost realizat cu mult profesionalism de Bogdan Dunca (percuție), Septimiu Moldovan (clarinet) şi Onișor Rodilă (pian).
