Școala Populară De Arte Tudor Jarda Cluj
SECȚIILE NOASTRE Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL FOLCLORIC “VATRĂ DE DOR” | Linkuri către instituții partenere | Contact
EXAMENE - PROGRAMĂRI EXAMENE - REZULTATE ACTIVITĂȚI LUNARE REVISTA ARTE CATALOGUL ARTELOR NOU! CALENDAR CULTURAL OFERTĂ EDUCAȚIONALĂ IMAGINI MANIFESTĂRI CULTURALE MUZICĂ ARTE VIZUALE COREGRAFIE ARTĂ DRAMATICĂ PROIECTUL JOC POPULAR CLUJEAN SECȚII EXTERNE CERTIFICARE ISO, BUGET PROGRAME ANALITICE CURSURI DIPLOME PRIETENII ARTELOR PARTENERI ȘI COLABORATORI LEGISLAȚIE UTILĂ ȘI REGULAMENTE APARIȚII ÎN PRESĂ CONCURSURI, FESTIVALURI, TABERE PROPRII IMAGINI ȘCOALA DE ARTE CLUJ
Prima pagină » Evenimente » DESCHIDEREA SECȚIEI EXTERNE ȚESUT-CUSUT CĂLĂȚELE

DESCHIDEREA SECȚIEI EXTERNE ȚESUT-CUSUT CĂLĂȚELE

Inaugurarea secției Țesut-Cusut a Școlii de Arte Cluj, la Dealu Negru – Călățele. “Mamă, inima mă doare/ Lasă-mă la șezătoare”!

 

       Joi, 14 noiembrie 2019, în Căminul Cultural din localitatea Dealu Negru, comuna Călățele, se afla întreaga suflare a satului de la poalele Apusenilor. Practic, aproximativ 200 de săteni și oaspeți sosiți din întreg județul ardeau de nerăbdare  să asiste la deschiderea oficială a secției externe țesut-cusut a Școlii Populare de Arte „Tudor Jarda” Cluj din Dealu-Negru, coordonată de renumitul meșter popular Elvira Gavriș.  Aceasta este cea de-a treia secție a Școlii Populare de Arte Cluj-Napoca, funcționând pentru început cu un număr de douăsprezece cursante.  Menționăm că Școala de Arte Cluj are clase de țesut-cusut la Cluj-Napoca și Dej, iar anii anteriori a avut secții externe și la Rugășești-Cășei, Răchițele – Mărgău și Bedeciu- Mănăstireni, unde zeci de cursanți din zonele respective au deprins tainele acestui vechi meșteșug tradițional.

         Iar evenimentul de la Dealu Negru a avut loc tocmai de Lăsatul secului, cu o zi înainte de intrarea în Postul Crăciunului, un ultim prilej, până după Crăciun, pentru organizarea unei serbări populare autentice – cu șezătoare, program artistic și mese încărcate cu bunătăți  – cum a fost cea de joi. Amfitrionul inaugurării a fost un vechi și încercat staroste de nunți, totodată interpret de muzică populară al Clujului,  Cosmin Mocean, care a coordonat perfect „ostilitățile” de pe scenă și din sală, prezentând cu o savoare aparte momentele prevăzute în program. Astfel, primul care a urcat pe scena Căminului Cultural a fost Grupul de tradiții al Școlii primare din Dealu Negru, coordonat de Mariana Trif și Ioana Giurgiu, care a prezentat o șezătoare tradițională, pe parcursul căreia cei aproximativ douăzeci de copii s-au întrecut în recitări, monologuri, cântec popular și joc - reeditând acest element pitoresc al satului de odinioară. A urmat evoluția tinerilor soliști vocali -  Ioana Trif – 13 ani, Cezara Trif – 11 ani, Tudor Trif – 6 ani, cu cântece mocănești și de cătănie, interpretate cu mult talent, doi dintre ei, Ioana și Cezara, făcând muzică în mod organizat.  Și pentru că micuțul Tudor și fiul coordonatoarei cursului  își sărbătoreau ziua de naștere, chiar pe data de 14 noiembrie, întreaga sală le-a cântat celor doi: “Mulți ani trăiască”!  

         A urmat Ansamblul de suflători al Școlii de Arte Cluj, coordonat de Petrică Pleșca, iar prima piesă instrumentală, un joc din zona Huedinului, a fost interpretată de un fiu al locului, Stan Bogdan – recent aureolat cu Premiul II la Festivalul “Sus pe Argeș, la izvoare” - Pitești și cu Mențiune la Festivalul Internațional de Folclor “Cântecele neamului”, Suceava – în duet cu Stancalău Raul. A fost prezentată, apoi, o suită istrumentală din Banat, de către întreg Ansamblul de suflători, care și-a demonstrat și cu acest prilej forța și talentul, încântând audiența. Iar protagoniștii acestor momente au fost: Stancalău  Raul, Nimăt Rareș, Frîncu Răzvan Adrian, Hulujan Ionuț Bogdan, Ilea Vlad Ionuț, Stan Bogdan Dorin, Pop Boncea Nicolae Teofil, Pop Răzvan Florin, Pop Bogdan Ionuț, Domokos Eduard Mihai și Neag Luca Șerban. A acompaniat, cu profesionalism – așa cum se va petrece și în cazul interpretării pieselor vocale -  Taraful „Vatră de Dor” al Școlii de Arte Cluj, compus din Dan Florina - vioară, Bolea Ruben - contrabas, Bojan Vasilian - braci, Moldovan Florin - acordeon, Goia Ovidiu – taragot. După această evoluție au urcat pe scenă cursanții claselor de Canto muzică populară ale Școlii de Arte Cluj – coordonați de experții Ana Strîmturean, Ioana Maria Candrea, Doru Sechei – care au prezentat, entuziastului public, perle folclorice din tezaurul folcloric românesc. Aceștia sunt următorii: Mariș Alexandra Diana, Sabou  Anamaria Mădălina, Gligan Alina  Irina, Fodor Lavinia Iulia, Popa  Octavian, Popa  Ioana Alexandra, Stan Andreeea Ramona și Bucea  Alin. Spectacolul artistic a fost încheiat cu trei momente coregrafice – “Jocul fetelor din Șeredei”, “Joc fecioresc” și “Joc de doi” – oferite de Ansamblul “Măgura Călățele”, instruit de coregraful  Daniel Rusu, un împătimit al jocului popular. De altfel, “provocat” de Cosmin Mocean, acesta a făcut, după recitalul micilor tănțăuși, următoarea mărturisire: “Vreau să-i felicit pe copii pentru că au avut răbdare să-și aștepte intrarea pe scenă până la această oră târzie și pe dumneavoastră că ați venit la spectacol. Pentru mine cei mai importanți sunt copiii dumneavoastră, care, indirect, prin profesia mea, sunt și ai mei”!

          A urmat momentul festiv al speech-urilor, prilej cu care dl. Vasile Corpodean,  managerul Școlii de Arte Cluj-Napoca, a declarat următoarele: “Le mulțumesc mult copiilor și educatorilor din acest sat și, totodată, din comună pentru remarcabila lecție de folclor oferită de ansamblu, de asemenea d-lui primar Vasile Tripon pentru că ne-a oferit sprijinul să înființăm această secție de țesut-cusut. Tototdată, îi mulțumesc d-nei Elvira Gavriș pentru contribuția ei, hotărâtoare, în realizarea acestui nou obiectiv, aflat în apropiere de Bedeciu, satul său natal – unde am început proiectul în anul 2008”. La rândul său, d-na Elvira Gavriș a mărturisit audienței că Primăria Călățele a contribuit, la deschiderea acestei secții, externe, a Școlii de Arte Cluj, prin implicarea sa totală și, de asemenea, le-a felicitat pe cele douăsprezece cursante care s-au hotărât să se înscrie la curs - contribuind astfel la păstrarea tradiției țesut-cusutului pe aceste meleaguri. Apoi a adăugat, adresându-se direct noilor sale cursante: “Lecțiile noastre durează doi ani, perioadă în care sper să învățați această meserie, iar la finalul lor să ajungeți să țeseți și să coaseți, de unele singure, un costum popular. Vă felicit încă o dată pentru că ați îndrăznit să faceți acest pas”! Iar primarul comunei, dl. Vasile Tripon a evocat întâlnirea sa cu d-na Gavriș, descriind modul în care a luat naștere proiectul Țesut-Cusut la Dealu Negru - Călățele: “Doamna Gavriș m-a întrebat: “Nu se poate să înființăm o secție și la dumneavoastră în comună”? I-am răspuns: „Ba, da, se poate – doar să avem cine să vină”! Prima dată am crezut că-i o glumă și apoi am văzut că s-au înscris aceste doamne și domnișoare și m-am bucurat mult! Sper să vedem, în următorii doi ani și primul costum confecționat de ele! Asta pentru că în ultimii patruzeci – cincizeci de ani nu s-a mai țesut și cusut în mod organizat, deși mai există femei care au acasă războaie de țesut și lucrează cu ele. Așa că mulțumesc Consiliului Județean, Școlii de Arte și tuturor celor care au contribuit la această realizare. Însă, văzându-mă aici, în Cămin Cultural, nu pot să nu-mi amintesc faptul că aici se făceau, pe vremuri, baluri în care se petrecea până dimineața. Poate că nu mai e posibil acest lucru acum - sau nu se vrea, oricum, nu știu de ce nu se mai păstrează acest obicei”…

        După  înmânarea către cursante a legitimațiilor de studiu, acestea au interpretat, împreună cu sala, colinda “O, ce veste minunată” - iar pentru câteva zeci de secunde deasupra adunării a plutit, în avans, spiritul sfânt al Crăciunului. Și, în timp ce lumea se afla în fața meselor împărătești, încărcate de bucate și băuturi alese, am abordat două dintre cursante, pentru a afla impactul deschiderii unui asemenea curs în zona lor. Iar prima care a răspuns întrebărilor noastre a fost d-na Mariana Trif, cadru didactic și mamă a doi dintre talentații elevi care au evoluat anterior pe scenă, totodată proaspătă cursantă. “De mică sunt pasionată de tradiții. Am crescut într-o casă unde se asculta multă muzică populară, tata cântând ca amator. Mama, fiind din Râșca a venit aici, în Dealu Negru, ca noră. Ei, bine, la căsătorie a fost adusă în sat cu două care, trase de cai, ambele încărcate cu perini, lepedee, ștergare, păretare, plapume. Le-a păstrat pe toate și acum mi-e tare drag că am găsit o cale să trezesc  la viață  obiceiurile din sat și să ajung să cos – desigur, cu ajutorul d-nei Gavriș – ca un profesionist”, a mărturisit aceasta. Iar Mariana Dobra, o altă cursantă din sat, în vârstă de 52 de ani, ne-a declarat, la rândul său, următoarele: “Doresc să învăț să cos, așa cum coseau bunica și mama - și să confecționez, cu mâna mea, un costum popular - mie și copiilor mei. Sincer, acest curs mi-a părut și un mijloc potrivit de a socializa cu alte femei, de asemenea unul de relaxare, dar și un prilej de a contribui, după puterile mele, la păstrarea tradițiilor din zonă ”.  

     

DESCHIDEREA SECȚIEI EXTERNE ȚESUT-CUSUT CĂLĂȚELE

DESCHIDEREA SECȚIEI EXTERNE ȚESUT-CUSUT CĂLĂȚELE

DESCHIDEREA SECȚIEI EXTERNE ȚESUT-CUSUT CĂLĂȚELE

DESCHIDEREA SECȚIEI EXTERNE ȚESUT-CUSUT CĂLĂȚELE

DESCHIDEREA SECȚIEI EXTERNE ȚESUT-CUSUT CĂLĂȚELE

DESCHIDEREA SECȚIEI EXTERNE ȚESUT-CUSUT CĂLĂȚELE


Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL FOLCLORIC “VATRĂ DE DOR” | Linkuri către instituții partenere | Contact